martie 20, 2008

Toamnă de lacrimi



Din frunzele de toamnă ruginite
Aud bătăi de inimi obosite,
Îmi pare sufletul când plânge'n noapte
Un clinchet de cleştar scăldat în şoapte.

Un val de lacrimi cade azi din cer
Peste trupul meu fierbinte şi stingher.
Sub vorbe şi priviri întrebătoare
Scuip foc, venin şi pulberi de sudoare.

Şi iarăşi etalez ura ce vi'o port
Cu ochii de gheaţă şi un zâmbet mort.
Regret acum ce fac, totul e incert,
Prieteni, m'aţi trădat, şi nu pot să vă iert!

Sub marea de stele singură iar sunt.
Tăcere. Amintiri. În lacrimi mă scufund.
Şi tristă ca toamna astăzi am rămas
Şi plâng. Şi râd. Şi totul e surâs.

Prin şuierat de vânt zboară frunze moarte,
Iz de trandafir îmbătător prin noapte.
Şi toamna plânge cuvinte neînţelese,
Doar eu ascult tăcută sub lacrimile'i dese.

Niciun comentariu: