I miss you so much...

Mi-e dor de tot, de tot ce-a fost frumos,
Mi-e tare dor de tine şi toate-mi merg pe dos,
Mi-e dor să te revăd, mi-e dor să-mi fii aproape,
Mi-e dor să te sărut, mi-e greu singură-n noapte...
Mi-e dor să îmi zâmbeşti, mi-e dor să îţi zâmbesc,
Aş vrea sa fii aici, dar ştiu că m-amăgesc.
Mi-e dor de zilele frumoase în care ne distram pe-afară,
Mi-e dor de soarele din parc, mi-e dor de fiecare seară,
Mi-e dor de marea caldă, mi-e dor şi de nisipul fin,
Mi-e dor de verile frumoase, mi-e dor s-adie vântul lin,
Mi-e dor să fim copii, mi-e dor să ne jucăm,
Mi-e dor să mai vorbim, mi-e dor să ne plimbăm.
Mi-e dor să mă cerţi atunci când mai greşesc,
Mi-e dor să mă asculţi când n-am cu cine să vorbesc,
Mi-e dor să plâng şi tu să-ncerci să mă împaci,
Mi-e dor să îţi zâmbesc şi să îţi spun că-mi placi.

Mi-e dor de tot, de tot ce-a fost frumos,
Mi-e tare dor de tine şi toate-mi merg pe dos...

Scrisoare

Iubite, simt că totul trece. Simt că viaţa aleargă şi ne târăşte după ea. Suntem legaţi de mâini şi de picioare, aşa că nu putem face nimic ca să îi schimbăm traseul. Ne târăşte pe unde vrea ea... Câteodată, ne târăşte prin pietre, prin noroi... Câteodată, ne duce la mare... Alteori, spune ceva. Şi Doamne, ce limbă ciudată vorbeşte! Ar trebui să fii atent, iubite, la ce are să îţi spună. Poate că nu vei înţelege din prima, dar ea cu siguranţă va mai repeta.
Îţi place viaţa, dar uneori te gândeşti că e prea aspră, ţi-ai dori să te lepezi de ea. Dar să ştii că nu îţi doreşti bine. Viaţa ta, aşa cum este ea, să ştii că îşi doreşte foarte mult să nu te facă să suferi, ar vrea să te plimbe doar pe unde îţi place ţie.

Câteodată, apucă pe un drum pietros, dar nu cu rea intenţie. Pur şi simplu se rătăceşte. Să ştii că ai putea să o mai ajuti uneori să te ducă acolo unde vrei tu. Dacă nu găseşte traseul potrivit, ajut-o.

Fii mai fericit, iubitul meu! Ceea ce simţi tu în sufletul tău zi de zi este hrana vieţii tale. Hrăneşte-o cu bunătate, cu iubire, cu zâmbete. Încearcă să îi vorbeşti, iubite, dacă simţi că nu vă mai înţelegeţi. Sunt sigură că te va asculta.

Preţuieşte-ţi viaţa, pentru că e una singură. Altă dată, nu vei mai avea ocazia să faci ceea ce îţi doreşti să faci. Preţuieşte-ţi viaţa!

Şi acum, ca o paranteză, scumpul meu... Ai vrea să fiu eu viaţa ta? Promit că o să caut cele mai frumoase căi pentru noi.

Te iubesc.

Perfect nu există...

Dacă soarele nostru ar apune vreodată,
Să nu cauţi alt soare, să nu vrei altă fată,
Să nu pleci în trecut, să nu mă uiţi niciodată,
Eu n-am să te uit…

Dar îmi e teamă, mai stau şi gândesc,
Fericirea e totul, lângă tine-o găsesc,
Lânga mine-o găseşti, totul este perfect,
Dar perfect nu există…

Umbre cu suflet sunt toţi pe pământ,
Noi suntem altfel, un suflet şi-un gând,
Împreună un cântec. Îi auzi fredonând?
Eu îi aud…

Matematica iubirii

În matematică, totul e simplu. În matematică, întotdeauna 1+1=2, regulile sunt mereu la fel, nimic nu se schimbă, nimic nu se pune la îndoială.

În iubire, e ceva mai complicat să înveţi adunarea asta cu 1...

Sunt două posibilităţi:

- 1+1=1

- 1+1=2

În primul caz, lucrurile stau foarte bine. Matematica iubirii aşa trebuie să fie, iar cei doi trebuie să formeze un întreg, să se completeze.

Mai grav e în al doilea caz. Dacă tu+el/ea=2, păi asta e foarte rău. Înseamnă că fiecare e cu treaba lui, fiecare are drumul lui, nimic nu este comun, nimic împreună... Matematica voastră cam scârţâie...

Fraţilor, învăţaţi să calculaţi... e mai frumos când 1+1=1.