octombrie 11, 2008

Tablou de Bucureşti



Ce întunecat îmi pare Bucureştiul ăsta... E trist. Este asemeni unui bătrân obosit de viaţă, care deşi mai poartă o sclipire în ochii plânşi, ar vrea parcă să moară...
Un bătrân fără viitor, fără nepoţi, înconjurat de suflete rele şi multe gunoaie...
Bucureştiul este o îmbinare fără armonie a geamurilor înalte de sticlă, fumurii, şi clădirile vechi, cu tencuiala căzută.
E iarba din parc pe care toţi o calcă fără milă şi florile ofilite din glastrele de pe pervaz.
Este sărăcie.
E lipsă de respect.
E mizerie.
E durerea din ochii copilului de la colţul străzii şi răutatea din buzunarul celui din bmw.
Bucureştiul este frica zilei de mâine.
Ruşine să le fie copiilor lui!

4 comentarii:

deea spunea...

dumnezeule, nu_mi vine sa cred ca bucurestiul poate arata si asa...

Happilici spunea...

Da, deea, din pacate pentru noi, arata si asa... E trist, stiu, dar parerea mea e ca in afara de oamenii care traiesc aici, nu e nimeni de vina. Noi ar trebui sa fim mai buni, mai civilizati, pentru ca degeaba tanjim dupa orase din afara sau dupa un trai mai decent, daca nu facem nimic pentru asta.

deea spunea...

asa este happilici...ai dreptate!
cum era bucurestiul de alta data, "MICUL PARIS"...a fost o perioada frumoasa din istora bucurestiului, sunt convinsa de asta...omul sfinteste locul:)

vorbescsingur spunea...

Ma ingrozesc cand ii privesc pe batranii Bucurestiului, cei care au vietuit si au imbatranit aici. Mi-e frica sa nu ajung peste 20-30 de ani la fel de inchistat in limitele proprii, la fel de rautacios si ofticos, pus mereu pe harta. Apropo de omul sfinteste locul ...