A avea slăbiciuni este un defect, ceva nepermis într-o societate mizerabilă ca cea în care trăim. A avea sentimente este o greşeală, este aproape inuman să simţi, să te bucuri, să iubeşti. Este total deplasat să ai idei, să ai aşteptări, să ai speranţe. Este de neconceput să ai vise, să îţi doreşti să faci ceva mai bun, de fapt, este greşit să fii bun...
Trăim într-o lume a iluziei, a fanteziilor meschine, unde răutatea învinge, gândurile bune sunt o raritate, iar prostia e la ea acasă.
Îmi pare nespus de rău să văd cum oamenii îşi pierd ţelurile, să văd că în ochii lor nu mai există nicio sclipire umană, nicio bucurie, nicio umbră de emoţie. Este incredibil să observ că pentru atât de mulţi, scopul suprem al vieţii este acela de a avea bani, de a fi faimos sau de a avea putere. Îmi pare că ne degradăm pe zi ce trece; simt de multe ori că nici nu am mai merita să ne numim oameni, fiinţe. Oare cum am putut să lăsăm lucrurile să scape atât de mult de sub control, în aşa fel încât să se ajungă aici?
Cum putem permite aşa ceva? De când a fi om, în adevăratul sens al cuvântului, este o greşeală? Cum ne putem lăsa păcăliţi în asemenea hal, şi mai mult, acceptăm teatrul ăsta atât de prost chiar cu zâmbetul pe buze?
Lumea în care trăiesc îmi pare tot mai tristă. De multe ori, îmi pare chiar o glumă proastă. Aş vrea aşa de mult să pot schimba ceva, dar mi-e teamă de voi, oameni buni, mi-e teamă de inimile voastre împietrite, mi-e teamă că aţi uitat cine sunteţi şi aţi devenit prada ieftină a răutăţii. Sau poate mă înşel. Deşi...
2 comentarii:
In viata esti asa cum te vezi tu pe tine ... nu ceda si nu fi la fel ca cei pe care ii numesti "slabi"! Si usor cate usor situatia se schimba !
Exact asta voi face, doar ca stii, avem nevoie si de ajutor...
Trimiteți un comentariu